vineri, 10 iunie 2016

Ziua Agentului Imobiliar

Cel mai așteptat eveniment al anului este azi: Ziua Agentului Imobiliar – despre fair-play, în imobiliare
Sărbătoare, în breasla imobiliară: astăzi are loc Ziua Agentului Imobiliar, eveniment de referință pentru comunitatea de profil. Ajuns la cea de-a șaptea ediție, ZAI 2016 propune un format nou, accentul fiind pus pe dezvoltarea de noi abilități profesionale și pe interacțiunea dintre participanți. Peste 150 de invitați sunt așteptați la Daimon Club din București, începând cu orele 15:30.

Meseria de agent imobiliar se sărbătorește astăzi, în cadrul Zilei Agentului Imobiliar (ZAI). Ca în fiecare an, evenimentul va surprinde prin calitatea informațiilor cât și prin momentele de entertainment greu de egalat. Formatul din 2016 se bazează pe diferite teme, mai mult accent pe networking și invitați din alte domenii, totul sub un singur îndemn: „Fii Fair-Play!”. Totodată, anul acesta va oferi un prilej mult mai bun pentru interacțiunea între agenții imobiliari, răspunzând astfel în mod direct la dorința exprimată de reprezentații mediului real-estate. Ziua Agentului Imobiliar este un eveniment premium marca IMOPEDIA.ro, dedicat exclusiv specialiștilor în imobiliare.

ZAI 2016 va fi deschis de un nume cunoscut de toate generațiile pentru carisma și umorul său: maestrul FLORIN CĂLINESCU, un artist complex care s-a reinventat constant, abilitate esențială pentru orice agent imobiliar cu o carieră îndelungată. Acesta va împărtăși celor din prezenți din vasta sa experiență de viață, într-un moment inspirațional presărat cu povești cu haz și tâlc.

Tot despre experiențe inedite și obstacole întâmpinate va vorbi și LORI COLLIN, un agent imobiliar cu peste 20 de ani de real estate în SUA și în România. Plecată peste Ocean imediat după Revoluție, aceasta și-a construit în imobiliare o carieră de succes, rețetă repetată în România ultimilor ani. În sesiunea sa de speaking, Lori Collin va împărtăși din cunoștințele acumulate în segmentul real estate din America și aplicabilitatea lor în piața românească.

Iar dacă teoria poate părea ușoară, reputatul specialist în social media, ALEXANDRU NEGREA, ne va ajuta cu practica. De-a lungul momentului său, acesta va oferi ponturi legate de mediul virtual, legăturile dintre social media și imobiliare, cât și despre campanii de marketing care pot îmbunătăți rezultatele, în real estate.

Într-un domeniu în care imaginea este un element vital, tehnologia de ultimă generație își spune cuvântul. Regizorul MILLO SIMULOV va prezenta o nouă oportunitate pentru agenții din sală: o filmare 360 de grade a unei proprietăți imobiliare, realizată special pentru ZAI de echipa Spider Group, în premieră pentru România. O combinație de arta și high-tech, ce aduce un mare plus de valoare în procesul de vânzare a unei proprietăți.

La capitolul performanță, doctorul VASILE OȘEAN ne poate da lecții. Aflat în spatele multor sportivi de renume, acesta va vorbi despre detaliile și sacrificiile din spatele unei povești fascinante: o cursă de traversare a Atlanticului, într-o perioadă de 60-90 de zile. Care este legatura cu piața imobiliară? Vă așteptăm pe 10 iunie la ZAI și vă garantăm un moment emoționant, de mare valoare.

Seara rămânem o echipă, dar ne vom alătura altor 20 de milioane de români pentru a susține echipa națională în meciul de deschidere al EURO 2016 România – Franța. Urmărim meciul alături de CĂTĂLIN OPRIȘAN, un monstru sacru al jurnalismului sportiv dar și un one-man show, care va aduce atmosfera de stadion în rândul invitaților IMOPEDIA.ro. Nu ar putea lipsi gustările specifice unui asemenea eveniment, completate perfect de distracție în echipă.

Sursa www.media.imopedia.ro

joi, 28 aprilie 2016

Legea dării în plată a fost promulgată

Legea dării în plată a fost promulgată


Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat joi că a promulgat legea dării în plată.

​Astfel se încheie episodul dării în plată, care ţine capul de afiş al agendei publice încă din toamna anului trecut şi care a ajuns chiar şi pe masa celui mai puternic bancher al Europei, preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi. BCE atrăgea atenţia ca darea în plată ar putea avea efecte negative asupra economie.

Legea dării în plată se va aplica şi debitorilor care sunt în proces de executare silită, Prima casă va fi eliminată de sub incidenţa actului normativ şi totodată plafonul la care se aplică legea va fi majorat la 250.000 de euro,

BNR a afirmat de mai multe ori că Prima Casă nu are ce căuta sub incidenţa legii şi a stabilit plafonul maxim iniţial de 150.000 de euro pentru valoarea imobilelor cu destinaţia de locuinţă.

În 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, orice debitor al unei bănci care are un credit imobiliar şi are dificultăţi în rambursarea ratelor va putea să se prezinte la bancă pentru a ceda imobilul şi să scape de datorii.

Sursa www.zf.ro


vineri, 18 martie 2016

Care sunt principalele atuuri pe care le are regiune de vest in atragerea partenerilor de afaceri si a investitorilor?

Care sunt principalele atuuri pe care le are regiune de vest in atragerea partenerilor de afaceri si a investitorilor?
In cursul lunii februarie Business Days a efectuat o ampla cercetare de piata in mediul de business din regiunea de vest a Romaniei cu scopul de a identifica nevoile, problemele si provocarile cu care se confrunta antreprenorii, managerii si profesionistii din aceasta zona. Atractivitatea regiunii este concentrata in special pe pozitionarea si proximitatea fata de Europe Centrala si de Vest, forta de munca calificata, infrastructura logistica si de transport mai buna decat in alte regiuni ale tarii, calitatea terenurilor agricole si climatul favorabil pentru agricultura, multiculturalitatea, seriozitatea si coretitudinea populatiei din regiune, reputatia si calitatea buna a universitatilor din regiune. In polul opus acestor atuuri principalul obstacol ridicat de peste 67% dintre respondenti este birocratia si lipsa de viziune pe termen lung legat de dezvoltarea economica a regiunii din partea autoritatilor locale.
Printre temele chestionate au fost si:
- care sunt cele mai importante atuuri pe care le are regiunea in atragerea partenerilor de afaceri si a investitorilor?
- care este principalul obstacol in calea investitorilor si a potentialilor parteneri de afaceri care ii impiedica sa vina la nivelul potentialului pe care o ofera regiunea+
- care sunt principalele domenii in care regiunea poate performa?
- care sunt principalele moduri prin care administratiile locale si judetene pot dezvolta schimburile economice si sa atraga investitori?
Iata care sunt principalele atuuri pe care le are regiunea:
- pozitionarea georgrafica si proximitatea fata de Europa Occidentala
- forta de munca calificata (atat direct productivi cat si specialisti) si cu experienta in industrie
- infrastructura de transporturi si logistice bune
- calitatea terenurilor agricole si climatul favorabil pentru agricultura
- atitudinea si mentalitatea pozitiva a populatiei, multiculturalitatea, seriozitatea si corectitudinea oamenilor din regiune
- reputatia si calitatea mediului universitar din regiune
​Proximitatea fata de vest a favorizat infuzia rapida de idei, preluarea naturala a anumitor obiceiuri bune de la occidentali​, multiculturalitate si usurinta de comunicare in principalele limbi de circulatie internationala, o mai buna si rapida intelegere a avantajelor pe care le are o economie de piata pe principii sanatoase, fapte care suprapuse cu o deschidere fata de schimburi economice cu occidentul au favorizat atragerea rapida de investitori in regiune inca din primii ani de democratie si atragerea in numar mare a companiilor straine dornice pentru a desfasura schimburi economice cu companii din regiune.
​La ora actuala Timisoara este considerat cel mai atractiv oras pentru business din Romania conform unui top realizat de Forbes Romania, Oradea se​ situeaza pe locul 4 si Arad pe locul 7. Iata cum 3 orase din zona de vest a Romaniei sunt in top 10 cele mai atractive orase pentru business din tara noastra.

Cred ca cele 3 orase pot servi oricand ca si model altor orase din Romania despre cum sa fructifici la maximum atuurile pe care le regiunea pentru a creste economic. Judetul Timis are peste 35.000 de intreprinderi active pe judet care genereaza un PIB pe cap de locuitor de 10.926 euro. Judetul Arad are peste 15.000 de intreprinderi active care genereaza un PIB pe cap de locuitor de 8.805 euro, iar judetul Bihor are peste 25.000 de intreprinderi active care genereaza un PIB pe cap de locuitor de 6.444 euro. Imaginati-va ce pol de dezvoltare economica puternica ar deveni regiunea daca Consiliile Judetene din Timis, Arad si Bihor si Primariile din Timisoara, Arada si Oradea s-ar aseza impreuna sa dezvolte pe termen lung o strategie comuna de dezvoltare si crestere economica. Cred ca ar putea concura aproape de la egal la egal cu Bucuresti si regiunea Ilfov si asta in scurt timp.
Iata care sunt principalele obstacole care stau in calea atragerii investitorilor si a potentialilor parteneri de afaceri care ar dori sa vina in regiune, din punctul de vedere al celor chestionati:
-birocratia
-infrastructura inca insuficient dezvoltata, in special in sectoarele de drumuri judetene si inexistenta unei centuri de ocolire a orasului Timisoara
-sistemul legislativ din Romania care nu incurajeaza in mod real initiativa privata
-dificultati in gasirea si recrutarea oamenilor potriviti pentru anumite joburi datorita somajului redus si a costurilor destul de mari cu personalul
-taxele si impozitele locale
-inadaptarea liceelor si a universitatilor la realitatea de pe piata de munca (putin absolventi in domenii pentru care este cautare si multi absolventi pentru domenii pentru care nu mai este cautare deloc sau foarte putina, fapt care inerent creste somajul in randul tinerilor)
-lipsa de interes al autoritatilor in dezvoltarea unor strategii coerente de dezvoltare economica a regiunii
-inexistenta unui spirit de cooperare intre mediul de business, mediul universitar, societatea civila si administratia locala
-scaderea demografica si migrarea unor profesionisti catre occident
-lipsa de viziune pe termen lung a autoritatilor locale si carente in special in identificarea corecta a nevoilor comunitatii


Antreprenorii, managerii si profesionistii din regiunea de vest considera ca domeniile cu cel mai mare potential unde regiunea poate creste economic prin performanta sunt:
- Agricultura
- Dezvoltarea de software
- IT&C
- Servicii
- Transport si logistica
- Productie industriala
- Inovatie, cercetare si dezvoltare
- Educatie
- Turism
- Medicina
Iata si lista de recomandari pe care oamenii de afaceri din regiunea de vest o fac celor din administratiile locale prin care pot dezvolta economic regiunea prin atragerea de investitori strategici si sa incurajeze schimburile economice:
- organizarea unor intalniri si evenimente cu participarea unor delegatii straine

- sustinerea unor evenimenta care incurajeaza atragerea de investitori si de delegatii de oameni de afaceri interesati de schimburi economice cu regiunea
- scutirea de taxe locale a firmelor nou infiintate in primele 3 ani de activitate
- implicarea in organizare de targuri si expozitii comerciale pentru industriile si domeniile de activitate in care regiunea are potential de dezvoltare si crestere
- accelerarea dezvoltarii infrastructurii de transport
- crearea de noi parcuri industriale si investitii in dezvoltarea celor existente
- facilitati de transport public pentru angajatii care lucreaza pe platformele industriale
- sustinerea si implicarea in proiecte si programe care sa dezvolte invatamantul profesional in parteneriat cu investitorii din economie
- facilitati pentru cazare in cazul relocarii fortelor de munca din zonele defavorizate
- proactivitate in atragerea, sustinerea si urmarirea investitilor in zona
- promovarea si motivarea tinerilor pentru a urma cursurile scolilor profesionale si de meserii
- eficienta in atragerea de fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea economica a oraselor si a regiunii
- cooperarea primariilor din cele trei mari orase: Timisoara, Arad si Oradea in gasirea unor solutii in comun pentru strategiile de dezvoltare economica a regiunii
- promovarea la nivel international a regiunii, a potentialului oferit si a facilitatilor oferite investitorilor
- crearea unui pol de cercetare si inovare in regiune
- oferirea unor facilitati fiscale pentru investitori
- imbunatatireaa dialogului cu mediul de business in dezvoltarea strategiilor de crestere economica a regiunii
- o mai buna acoperire cu conexiune Wi-Fi la internet in zonele publice
- simplificarea procedurilor fiscale si a modului de plata a taxelor catre autoritatile locale
- sustinerea dialogului intre jucatorii implicati in dezvoltarea economica a regiunii
- sprijinirea si incurajarea spiritului cooperant si colaborarea pentru dezvoltarea unor proiecte care sa aduca valoare regiunii intre mediul de business, universitati, societatea civila si autoritatile locale
- dezvoltarea retelei de transport la nivel judetean
- realizarea unor legaturi mai bune a centrului orasului cu aeroportul (linie de tren de viteza)
- suport si consiliere gratuita din partea autoritatilor locale si in special ANAF pentru antreprenorii la inceput de drum
- incurajarea spiritului civic si al implicarii populatiei in actiuni menite sa creasca calitatea vietii in orasele din regiune
- dezvoltarea de proiecte care sa incurajeze schimburile economice trans-frontaliere
- creare de incubatoare de afaceri si hub-uri pentru a ajuta dezvoltarea spiritului antreprenorial in randul tinerilor absolventi
- reducerea birocratiei si simplificarea formularisticii la nivelul autoritatilor locale
Cercetarea derulată de Business Days, platformă de comunicare, interactivitate si business networking ce organizează evenimentele regionale cu același nume, s-a derulat pe un eșantion de antreprenori, top manageri, manageri și profesioniști (experți) selectați din trei județe puternic dezvoltate economic din regiunea de vest a României: Timiș, Arad și Bihor, ca preambul pentru următoare ediție a Timișoara Business Days 2016.

Sursa: www.businessdays.ro

joi, 31 decembrie 2015

Decizie surpriză la final de an: Prima casă continuă cu o dobândă mai mică, marja scade de la 2,5% la 2%

Programul “Prima casă“ va fi continuat, pentru anul 2016 fiind alocat un plafon total de garantare în valoare de 1,5 miliarde de lei, potrivit unei Hotărâri adoptate astăzi de Guvern. Din acest plafon total, suma de 200 de milioane de lei va fi eliberată ca urmare a rambursărilor creditelor la scadenţă şi/sau anticipate, a lichidării creditelor acordate iniţial în cadrul programului în vederea acordării de garanţii pentru achiziţionarea sau construirea unei noi locuinţe.

De asemenea, prin actul normativ adoptat astăzi va fi diminuată rata dobânzii prin reducerea marjei maxime applicate Robor la trei luni de la 2,5% la 2%.

 Noul nivel al costurilor totale se va aplica tuturor solicitărilor de acordare a unei finanţări garantate în cadrul Programului “Prima casă“ aflate în curs de analiză la data intrării în vigoare a acestei Hotărâri de Guvern.

De la lansarea programului, în 2009, până în prezent au fost acordate peste 166.000 garanţii, pentru finanţări în valoare de peste 3.202 milioane de euro (după preluarea a 50% din risc de către bănci), respectiv peste 13,9 miliarde de lei. În cursul acestui an au fost emise 30.070 de garanţii în valoare de 2.522,9 milioane de lei.


Sursa: www.zf.ro

joi, 15 octombrie 2015

De unde provin denumirile cartierelor din Arad

Fie că sunt mai vechi sau mai noi, cartierele din Arad au câte o istorie, atât în ceea ce priveşte denumirea lor, cât şi în ceea ce priveşte modul în care s-au format.

Trei dintre cartierele mari ale Aradului, Micălaca, Gai şi Sânicolaul Mic, au fost, în trecut, comune de sine stătătoare, iar numele lor au o istorie mai aparte.

Micălaca

Numele de „Micălaca”, păstrat de-a lungul timpului în diverse variante, vine, cel mai probabil, de la românescul „loc al lui Mica”, cu trimitere la o veche familie de localnici. De aici se ajunge la „Mica-loc” şi, ulterior, la denumirea de astăzi.

În anul 1930, Micălaca a fost alipită oraşului Arad. Până atunci, a fost comună de sine stătătoare, iar mai înainte sat, fiind una dintre cele mai vechi aşezări din comitatul Aradului.

De-a lungul vremii, datorită dezvoltării oraşului şi a suburbiilor, lângă Micălaca Veche a apărut Micălaca Nouă – configurată mai ales prin împroprietărirea cu locuri de case şi loturi agricole a luntraşilor micălăceni, angajaţi de autorităţile orăşeneşti, în anul 1810.

Bujac

Din punct de vedere etimologic, denumirea cartierului e posibil să derive din cuvântul „bugeac”, de origine asiatică (turcă-bucak), cuvânt denumit în DEX ca însemnând „ţinut de stepă, brăzdat de văi adânci şi seci şi lipsit de ape curgătoare“.

Motivaţia denumirii este plauzibilă, deoarece terenul este lipsit de ape curgătoare.

Tot atât de bine, denumirea poate deriva din substantivul neutru „bulhac”, folosit şi astăzi în Moldova, sinonim cu mlaştină, mocirlă, smârc (cf. dicţionar de sinonime).

Terenul cartierului, până nu demult, era foarte mlăştinos, deoarece stratul de apă freatică este la suprafaţă.

Sânicolaul Mic

Sânnicolau Mic (în română și Sânmiclăuș, în maghiară Kisszentmiklós, în germană Kleinsanktnikolaus) a fost o localitate din Banat, situată la sud de Arad și de Mureș și la est de Aradul Nou.

Multă vreme, localitatea a fost denumită Szent-Miklos, adică localitatea Sfântul Nicolae.

E posibil ca denumirea localităţii să aibă legătură cu cea a hramului fostei biserici din lemn, care se găsea în apropierea actualei biserici, având hramul Sfântul Nicolae.

Sânicolaul Mic este situat în plină câmpie, în apropierea râului Mureş, în partea de sud-est a oraşului Arad, la confluenţa cu cartierul Aradul-Nou.

Aşezarea Sânicolaului Mic a avut statut de comună până la începutul anilor ‘50, când, în urma unor reorganizări administrative, Sânicolaul Mic a devenit cartier al oraşului Arad.

Gai

Până în prezent nu se cunosc date precise privind înfiinţarea şi alipirea Gaiului la oraşul Arad.

Câteva însemnări din 1937, ale preotului paroh Nicolae Ionescu (1882-1959), rămase în manuscris, sunt interesante prin informaţiile lor, dar insuficiente.

Potrivit acestora, comuna, scris oficios „Aradgai”, nu s-a numit întotdeauna aşa. Poporul o numea numai „Gai”. În vremurile vechi s-a numit „Gaia”. Se zice, că

împrejurimile Gaiului de atunci au fost pline cu apă şi turcii cu găi treceau să ajungă pe locul populat.

Prin anii 1800, numele comunei s-a scris „Gai”, până în anii 1820, când deja numele înscris în matricole se schimbă în „Gaiu”.

Ipoteza atribuirii numelui „Gai”, inspirat din mediul natural, cuvânt care în limba sârbă înseamnă „dumbravă“, este mai plauzibilă.

Această denumire mai poate fi întâlnită în două localităţi din Banatul românesc şi sârbesc, aşezate pe suprafeţe, cu un facies geografic asemănător.

Aradul Nou

Aradul Nou a fost un târg și o cetate, pe malul bănățean al Mureșului, în dreptul Aradului. Astăzi, Aradul Nou cuprinde și fosta comună Mureșel. S-a alipit de Arad în anul 1948.

În acest cartier, în anul 1661 a fost descoperită în înscrisuri menţiunea Yeni-Varat  (New Arad), un nume turcesc bazat pe orașul situate în vecinătatea Aradului.

Aurel Vlaicu

Cartierul Aurel Vlaicu a apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, o parte dintre terenurile pe care s-au construit noile blocuri de locuinţe fiind întregistrate în cartierul Gai.

Numele cartierului provine de la celebrul aviator Aurel Vlaicu.

Funcţionarilor

Cartierul Funcționarilor este un cartier al orașului Arad, numele acestuia provenind de la funcţionarii în diverse instituţii publice, care şi-au ridicat case în această zonă pentru a fi cât mai aproape de locurile de muncă aflate în centrul oraşului.

Confecţii

Este un cartier de blocuri, situat în partea de vest a orașului Arad.

Numele cartierului provine de la celebra Fabrică de Confecții, situată în acest cartier.

Grădişte

Cartierul Grădiște ( în maghiară Mosóczy) este unul dintre cartierele municipiului Arad, înființat în perioada interbelică.

Cel mai probabil, denumirea acestuia provine de la numărul mare de grădini care erau cultivate de fiecare locuitor, care avea în proprietate o casă cu teren.

Pârneava

Pârneava – mai demult Valachay (Walachei) – este unul dintre cartierele municipiului Arad considerat cartierul românesc.

Pârneava se află spre apus de la centrul orașului, de care este despărțită prin Calea Șaguna și se întinde până la câmpul de sub Pădurea Ceala, Cimitirul de jos și Canalul Mureșului (Ieruga), denumiri folosite de pârnăveni.

Drăgăşani (Ráczfertály)

Pe locul actualului cartier Drăgășani s-a aflat așezarea Papokfejérgyháza, atestată documentar în 1552.

În anul 1567, dispunea de 38 de familii, iar în anul 1579, de 32 de familii.

După cucerirea Aradului de către turci, a fost construită o cetate patrulateră, pe locul fabricii TEBA.

Centru

Într-una din zonele centrale ale oraşului a fost, în trecut, „Civitas Germanica” sau „Cartierul German”.

Cartierul German din Arad era situat în „Insula Mare a Aradului”, cuprinsă între primul și al doilea braț al Mureșului.

Primul braț, numit Mureșul Mic (Parvus Mariusus) se desprindea din Mureș în dreptul bazei sportive UTA. Al doilea braț pornea din apropierea Palatului Cultural și trecea pe lângă actuala Primărie.

Zona era locuită aproape în totalitate de meșteșugari germani catolici. Cei mai bogați locuiau pe bulevardul central și pe Strada Domnilor (Herren gasse), actuala stradă Mihai Eminescu.

Primăria din „Civitas Germanica” era situată în Piața „Avram Iancu“ (în cele din urmă, primăria sârbească și cea germană s-au unit).

Cartierul avea și un cimitir al comunității catolice, situat în spatele primăriei vechi.

surse:

Monografiile localităţilor judeţului Arad

wikipedia.org

aradul-vechi.blogspot.ro
www.actualitati-arad.ro

miercuri, 14 octombrie 2015

Arad: Campionii creşterii economice, impulsionaţi de nemţi şi japonezi

Judeţul Arad beneficiază în prezent de aportul unor companii internaţionale cu activitate în diverse industrii, remarcându-se în mod special capitalul japonez şi cel german. În acelaşi timp, se menţine o tradiţie vechi de peste 100 de ani, aceea a construcţiei de material rulant pentru calea ferată.

Arad a fost anul trecut judeţul cu cea mai mare creştere economică, 5,4%, în condiţiile în care România a înregistrat un nivel pe jumătate, de 2,8%.  Produsul Intern Brut al judeţului a scăzut cu 0,9% în 2012, an care la nivel naţional a adus un salt uşor, de 0,7%. În 2013, Aradul a urcat cu 2,6%. Pentru anul în curs, Comisia Naţională de Prognoză estimează un avans de 3,7%, iar pentru 2016, unul de 3,7%.

"Atât pentru anul 2013, cât şi pentru anul 2014 datele privind produsul intern brut la nivel de regiune şi judeţ (valori nominale, creşteri, etc) sunt prognoze (estimări) ale Comisiei Naţionale de Prognoză, care au la bază evoluţiile privind produsul intern brut la nivel naţional, dar şi evoluţiile diferiţilor indicatori sectoriali la nivel de regiune şi judeţ (indicii producţiei industriale la nivel de judeţ, comerţul internaţional cu bunuri la nivel de judeţ, producţia ramurii agricole în profil teritorial, etc)", a declarat Ion Ghizdeanu, preşedintele CNP.

"Prognoza în profil teritorial aflată pe site-ul CNP a fost finalizată la începutul lunii iunie. Până în luna noiembrie nu se va elabora o altă prognoză", a mai spus Ghizdeanu.

Japonezii concurează pentru „fruncea“ României

Cea mai mare companie din județul Arad, Takata România Arad, s-a clasat pe locul al treilea în topul firmelor din zona de Vest a ţării, clasament realizat de compania de consultanţă RisCo, în funcție de cifra de afaceri realizată în 2014. Anul trecut a fost unul bun pentru sucursala din România a producătorului japonez de air-baguri, centuri de siguranţă şi alte componente auto, întrucât acesteia i-au crescut atât cifra de afaceri, cât şi profitul net şi numărul de angajaţi.

Cifra de afaceri a crescut de la 1,6 miliarde lei în 2013 la 1,9 miliarde lei în 2014, iar profitul net al companiei a fost de 97,7 milioane lei, în creştere cu 30,05 milioane lei faţă de valoarea din 2013. Numărul angajaţilor a fost şi acesta în creştere faţă de 2013, de la 3.782 la 4.103 în 2014. În acelaşi clasament, producătorul multinaţional de cabluri auto Coficab Eastern Europe din Arad a ajuns pe locul 5, urcând o poziţie faţă de anul precedent. Cifra de afaceri din 2014 a fost de 1,31 miliarde lei, în scădere cu 52,5 milioane lei faţă de 2013. De asemenea, şi în rândul profitului net al companiei s-a înregistrat o scădere, de la 56,6 milioane lei în 2013 la 50,6 milioane lei în 2014. Numărul angajaţilor a rămas constant, în jurul a 434 angajaţi.

Yazaki Component Technology din Arad, sucursala concernului japonez de componente auto, a avut în 2014 un profit net de 13,4 milioane lei în România, la o cifră de afaceri de 752,4 milioane lei. Numărul angajaţilor din 2014 a fost de 999 de persoane. Germanii de la Leoni Wiring Systems din Arad au raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 728,1 milioane lei, clasându-se pe locul patru în județ după acest criteriu. Profitul net a fost de 7,1 milioane lei, iar numărul angajaţilor, de 4.565.

Cu un număr de 2.528 angajaţi şi cu un profit de 48,4 milioane lei, producătorul de vagoane Astra Rail Industries din Arad a prezentat la finele anului 2014 o cifra de afaceri de 591,2 milioane lei.

Avantaj: apropierea de coridoarele pan-europene

Companiile care obţin cele mai mari vânzări nu sunt şi cei mai mari angajatori. Trei firme din Top 5 după afaceri, Leoni, Takata şi Astra, toate cu sediul în Arad, oferă cele mai multe locuri de muncă din judeţ. Dar pe locurile următoare în acest clasament vin două societăţi din alte localităţi. Astfel, EKR Elektrokontakt din Sântana are 2.049 angajaţi, iar Kromberg & Schubert, cu sediul în Nădab, 1.230 de angajaţi. Interesant este că Nădab are o populaţie în jur de 1.800 locuitori, dar se află în vecinătatea oraşului Chişineu-Criş, cu peste 7.500 de locuitori. Producătorul german de componente auto Kromberg & Schubert a preluat anul trecut la Chişineu-Criş o proprietate de 27.000 mp, incluzând în prezent o fabrică şi un teren. „Proximitatea faţă de coridoarele pan-europene, precum şi existenţa inginerilor şi a muncitorilor înalt calificaţi în regiunea de Vest a României constituie argumente solide pentru companiile de producţie străine, precum şi pentru investitori, pentru extinderea activităţii în România“, declara, la momentul achiziţiei, Cristina Pop, directoare la JLL, compania imobiliară care a intermediat tranzacţia.

Unul dintre cei mai prosperi fermieri din România este Dimitrie Muscă. Acesta deţine Combinatul Agroindustrial Curtici, ce se întinde pe o suprafaţă de 2.500 de hectare aflate în arendă.

Utilajele agricole ale companiei au fost înnoite complet în ultimii ani, investiţiile cifrându-se la circa 10 milioane de euro. Combinatul Agroindustrial Curtici acordă salarii foarte mari. Astfel, cei 40 de tractorişti de la Combinat au un salariu mediu de 6.000 de lei/lună, cei mai bine plătiţi angajaţi câştigând şi 12.000-14.000 de lei pe lună.

Conectaţi prin autostradă de Uniunea Europeană

Anul în curs a adus un eveniment important pentru infrastructura judeţului. Din vara lui 2015, România este în sfârşit conectată prin autostradă la Uniunea Europeană. Frontiera de la Nădlac ne leagă prin 10 benzi de autostrada din Ungaria. Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II - Csanadpalota şi conexiunea între autostrăzile A1 şi M43 au fost inaugurate în iulie.

Sursa: www.capital.ro

luni, 3 august 2015

Cele mai importante evenimente pe piata imobiliara

În prima jumătate a anului 2014 au fost finalizate în Bucureşti birouri cu o suprafaţă închiriabilă de 92.000 de metri pătraţi, dar circa jumătate din aceste spaţii nu au deocamdată chiriaşi, reiese dintr-o analiză a ZF pe baza datelor din piaţă.

Un consorţiu format din nemţii de la Deutsche Pfandriefbank şi băncile austriece Erste Bank şi Raiffeisen Bank a refinanţat cu 220 de milioane de euro mallul AFI Palace Cotroceni din Bucureşti în cadrul celui mai important contract de credit acordat pentru un proiect imobiliar din România în ultimii şase ani.

FF Group, compania elenă care operează la nivel local reţelele de magazine Nike, Folli Follie, Calvin Klein şi Collective, a obţinut de la Garanti Bank un împrumut de patru milioane de euro pentru reconstrucţia unei clădiri istorice de la intersecţia străzilor Ion Câmpineanu şi Nicolae Bălcescu, în apropierea Pieţei Universităţii din Bucureşti.

Operatorul de telefonie mobilă Orange România, cu afaceri anuale de aproape un miliard de euro şi circa 3.000 de angajaţi la nivel local, a închiriat un spaţiu de 13.700 de metri pătraţi în clădirea de birouri Green Court dezvoltată de grupul suedez Skanska în nordul Capitalei, vizavi de mallul Pro­me­nada şi viitorul sediu al rivalilor de la Vodafone.

BCR, cea mai mare bancă din România, controlată de grupul austriac Erste, a preluat pentru aproape 50 de milioane de euro proiectul imobiliar Silver Mountain din Poiana Braşov, dezvoltare iniţiată de omul de afaceri Dan Fischer, decedat în urmă cu aproape doi ani.



IULIE 2014

Producătorul american de soluţii IT Accenture, prezent pe piaţa locală cu operaţiuni diverse în Bucureşti, Cluj şi Târgu-Mureş, a închiriat un spaţiu suplimentar de birouri cu o suprafaţă de 1.400 de metri pătraţi în parcul de afaceri West Gate din Militari, unde pot fi amenajate staţii de lucru pentru circa 150 de angajaţi.

Grupul spaniol Gran Via, care în primăvara lui 2014 a finalizat o investiţie de 4,5 milioane de euro într-un bloc cu 84 de apartamente situat pe terenul fostei fabrici Frigocom din cartierul Militari al Capitalei, a început în urmă cu o lună lucrările la alte două blocuri în cadrul aceluiaşi proiect, după ce a obţinut un credit de 3,3 mil. euro de la Garanti Bank.

Firma Societatea de Dezvoltare Comercială Sudului, în portofoliul căreia se află mallul Sun Plaza din cartierul bucureştean Berceni, a înregistrat o cifră de afaceri de 15,9 mil. euro în 2013, în creştere cu 2,5%, rezultat prin care proiectul grupului austriac S Immo îşi consolidează a treia poziţie în topul mallurilor din Bucureşti.

Grupul belgian Atenor, care în primăvara lui 20014 a finalizat un prim proiect pe piaţa locală - o clădire de birouri în cadrul parcului de afaceri Hermes Business Campus din Pipera – va începe din toamnă lucrările la cel de-al doilea imobil al complexului.

Firma Alecsandri Estates, prin intermediul căreia Dan Cojocaru şi Michael Hadjipavlou, acţionarii Proiect Bucureşti, dezvoltă un complex de birouri în apropierea Pieţei Romane din Bucureşti, a obţinut la jumătatea lunii mai o nouă finanţare de 3,5 milioane de euro de la Piraeus Bank.


AUGUST 2014

Omul de afaceri Dan Ostahie, proprietarul grupului Altex, a vândut mallul Aurora din Buzău şi un proiect comercial de 4.000 mp de lângă magazinul Kaufland din Alba Iulia fondului sud-african de investiţii NEPI.

Britanicul Robert Neale, fondator şi managing director al companiei Portland Trust, care a dezvoltat, printre altele, proiectul Opera Center din Bucureşti, a cumpărat un teren de 4 hectare vizavi de sediul Poliţiei Rutiere din Pipera pentru a ridica un nou parc de afaceri care ar putea atrage o investiţie de 100 - 150 mil. euro.



Antreprenorul timişorean Ovidiu Şandor, dezvoltatorul proiectelor de birouri City Business Center din Timişoara şi The Office din Cluj, a atras o finanţare europeană nerambursabilă de 26,3 mil. lei (circa 6 mil. euro) pentru dezvoltarea celei de-a cincea clădiri a parcului de afaceri de la Timişoara.

UniCredit Bank Austria şi UniCredit Ţiriac Bank, bănci care aveau o expunere de aproape 43 de milioane de euro pe centrul comercial Vitantis din Bucureşti, au cesionat o creanţă de aproape 17 milioane de euro către fondul de investiţii Revetas care a decis să cumpere proiectul de la grupul East Balkan Properties.

Fondul de investiţii Globalworth Real Estate, fondat şi condus de omul de afaceri elen Ioannis Papalekas, a ajuns la un acord pentru achiziţia parcului industrial Timişoara Airport Park de la compania Invest4SEE, valoarea tranzacţiei ridicându-se la 18 milioane de euro.



SEPTEMBRIE 2014

Omul de afaceri Iulian Dascălu, proprietarul reţelei de centre comerciale Iulius Mall şi al proiectului mixt Palas din Iaşi, a început la Iaşi lucrările la o nouă clădire de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de 15.000 mp a cărei finalizare este programată la sfârşitul lui 2015.

Robertino Georgescu şi Dan Drăgulin, doi investitori care în ultimii cinci ani au construit şi vândut în jur de 1.500 de locuinţe pe raza localităţii Popeşti-Leordeni situată la sud de Bucureşti, au ajuns la un acord pentru preluarea terenului de sub actuala fabrică Policolor de pe bulevardul Theodor Pallady din estul Capitalei pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar.

Compania de dezvoltare imobiliară Primavera Development, controlată de familia Tănăsoiu, a încheiat un acord cu fondul de investiţii Secure Property pentru vânzarea clădirii de birouri EOS, sediul din Bucureşti al producătorului de lactate Danone, într-o tranzacţie cu o valoare de 5,85 milioane de euro.



OCTOMBRIE 2014

Fondul sud-african de investiţii NEPI, cel mai mare investitor în piaţa imobiliară locală, condus de Martin Slabbert, a realizat o nouă achiziţie de anvergură, semnând preluarea mallului Promenada din Floreasca de la grupul austriac Raiffeisen Evolution într-o tranzacţie estimată la 150 de milioane de euro.

Firma Metropolitan Developments, printre ai cărei acţionari se află oamenii de afaceri israelieni Moshe Turgeman şi Tomer Barhom, dezvoltatorii centrului comercial Euromall din Piteşti, investeşte şase milioane de euro într-un bloc cu 36 de apartamente situat pe strada Sfinţii Voievozi, în zona Calea Victoriei din Bucureşti.

Omul de afaceri Sorin Anghel, care a dezvoltat prin intermediul firmei Nord Imobiliare mai multe proiecte de locuinţe în zona de nord a Capitalei, a început construcţia unui bloc cu 11 etaje şi 110 apartamente pe strada Gafencu, în dreptul podului Aerogării din zona Băneasa, în urma unei investiţii estimate la 30 de milioane de euro.

NEPI, cel mai mare investitor în piaţa imobiliară locală, deschide mallul Shopping City Târgu-Jiu în urma unei investiţii de 30 de milioane de euro.

Firma Six Top Residence, deţinută integral de Ion-Alexandru Tariuc (33 de ani), va ridica până în 2015 încă şapte blocuri în cadrul ansamblului rezidenţial Confort Urban din cartierul Rahova, imobile ce vor duce proiectul la peste 1.200 de locuinţe noi, una dintre cele mai mari dezvoltări de acest gen din Capitală.



NOIEMBRIE 2014

Grupul sud-african NEPI, care a mizat peste 300 de milioane de euro pe achiziţia a două proiecte de birouri şi a mallului Promenada din zona Barbu Văcărescu – Floreasca, a realizat o nouă achiziţie în noul centru financiar al Capitalei, cumpărând un teren care îi va permite extinderea mallului şi dezvoltarea unei clădiri de birouri.



Ion Radulea, proprietarul platformei Semănătoarea din Bucureşti, va investi 10 milioane de euro pentru reconversia a două hale industriale în centre de afaceri.

Dan Cojocaru, acţionar al firmei de proiectare şi arhitectură Proiect Bucureşti şi unul dintre investitorii în proiectul de birouri The Landmark din centrul Capitalei, spune că finanţarea acestei investiţii a fost asigurată astfel încât lucrările să se desfăşoare conform planului, livrarea parcului de afaceri format din trei clădiri fiind programată la începutul anului 2016.

Gheorghe Iaciu vrea să intre puternic în sectorul rezidenţial prin intermediul companiei Impact şi să finalizeze în următorii şapte ani proiectul Greenfield din Băneasa cu 6.000 de apartamente.



DECEMBRIE 2014

Ţiriac Imobiliare, divizia de real estate a omului de afaceri Ion Ţiriac, va investi 30 de milioane de euro într-o clădire de birouri de pe strada Buzeşti, lângă Piaţa Victoriei din Capitală.

1&1 Internet Development, filiala locală a unui grup specializat în dezvoltarea de software, a închiriat etajele 13,14 şi 16 ale turnului Sky Tower din nordul Capitalei.

Grupul austriac Immofinanz, care deţine un portofoliu imobiliar de aproape un miliard de euro pe piaţa locală, a realizat în primul semestru al anului fiscal 2014/2015 (mai – octombrie 2014) venituri din chirii de 23,5 mil. euro pe piaţa locală, în scădere cu 3,8% faţă de perioada similară a anului precedent.

Grupul austriac Strabag, cu afaceri de 1,4 miliarde de lei pe piaţa locală în 2013, a fost desemnat câştigătorul licitaţiei pentru construirea structurii mallului ParkLake Plaza din cartierul bucureştean Titan, proiect a cărui inaugurare este programată în 2016.

Numărul de case şi apartamente fina­lizate în regiunea Bucureşti – Ilfov a crescut cu 84% în cel de-al treilea trimestru şi cu 64% în primele nouă luni ale acestui an, faţă de intervalele similare ale anului precedent, potrivit datelor publicate de Statistică, instituţie care confirmă astfel tendinţa de formare a unui nou boom rezidenţial în Capitală.

Fondul de investiţii Globalworth, fondat şi condus de grecul Ioannis Papalekas, a bătut palma cu familia Nusco din Italia pentru preluarea clădirii Nusco Tower din nordul Capitalei într-o tranzacţie de 46 mil. euro, la două săptămâni după ce a achiziţionat şi prima clădire a proiectului Green Court care a costat 44 milioane de euro.



IANUARIE 2015

Costel şi Ionuţ Căşuneanu, fiii lui Costel Căşuneanu, omul de afaceri care controlează firma de construcţii Pa & Co Internaţional, au cedat anul trecut participaţia de 25% pe care o deţineau dintr-un teren de 2.700 de metri pătraţi din zona Unirii, valoarea tranzacţiei ridicându-se la 2,5 milioane de euro, potrivit unui anunţ publicat în Monitorul Oficial.

Firma Town Imobiliar SRL, controlată indirect prin două vehicule de investiţii înregistrate în Olanda, a început în iarna acestui an lucrările la un proiect de birouri cu cinci etaje ce va fi dezvoltat în apropierea Pieţei Charles de Gaulle, în vecinătatea parcului Herăstrău, una dintre cele mai scumpe zone imobiliare din Bucureşti.

Valoarea tranzacţiilor cu proprietăţi comerciale din România a crescut cu 220% anul trecut, până la 1,124 mld. euro, în timp ce în Polonia cea mai importantă piaţă imobiliară din regiune, exceptând Rusia, apetitul pentru tranzacţii a început să scadă, reiese dintr-un studiu al firmei de consultanţă imobiliară CBRE.



FEBRUARIE 2015

Grupul turc Anchor, proprietarul primelor două malluri din Bucureşti, a reluat „timid“ lucrările de construcţie la clădirea de birouri Anchor Plaza Metropol de pe bulevardul Timişoara din Bucureşti, la mai bine de cinci ani distanţă de la blocarea şantierului.

Oracle a închiriat nouă etaje, de la 23 la 31, în cadrul Sky Tower, clădire care a ajuns la un grad de ocupare de 85% în urma acestei tranzacţii.

Vastint România, divizia imobiliară a grupului Inter IKEA controlat de miliardarul suedez Ingvar Kamprad, a început de câteva săptămâni lucrările la două clădiri de birouri ce vor fi ridicate pe terenul fostei fabrici Timpuri Noi din Bucureşti, investiţia pentru această etapă de dezvoltare ridicându-se la aproximativ 50 mil. euro, incluzând costurile cu terenul, potrivit estimărilor ZF.

Familia Eskiocak din Turcia, care în toamna anului trecut a cumpărat pentru 5,2 milioane de euro un lot de 3,3 hectare din platforma industrială Turbomecanica situată în cartierul bucureştean Militari, intenţionează ca în luna mai să înceapă lucrările la două blocuri cu 300 de apartamente în cadrul proiectului denumit Rotar Residence.

Compania de investiţii imobiliare Globalworth, fondată şi condusă de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, a ajuns la un portofoliu imobiliar de aproape 600 de milioane de euro, valoarea pachetului urmând să depăşească un miliard de euro după finalizarea tranzacţiilor şi dezvoltărilor în curs, potrivit unui raport de activitate prezentat de grup.

Fondul de investiţii NEPI, condus de sud-africanul Martin Slabbert, a devenit la sfârşitul anului trecut cel mai mare jucător din piaţa imobiliară locală, după ce activele grupului au ajuns la 1,544 mld. euro, în creştere cu 48%, în timp ce veniturile din chirii şi exploatare s-au ridicat la 87 mil. euro, plus 57%.

Grupul suedez Skanska, care dezvoltă în nordul Capitalei parcul de afaceri Green Court Bucharest, a închiriat în cea de-a doua clădire a proiectului un spaţiu de 920 de metri pătraţi către firma de HR Adecco şi are negocieri avansate cu grupul Carrefour pentru mutarea sediului companiei franceze.



MARTIE 2015

Compania de investiţii imobiliare Globalworth, fondată şi condusă de omul de afaceri Ioannis Papalekas, a finalizat achiziţia clădirilor de birouri Nusco Tower şi UniCredit HQ din Bucureşti, valoarea cumulată a celor două tranzacţii situându-se la 89 de milioane de euro.

Familia omului de afaceri Vasile Puşcaş, care controlează companiile de colectare a deşeurilor Drusal şi Florisal din Baia Mare şi Satu Mare, va investi circa 25 mil. euro în dezvoltarea unui proiect imobiliar pe o parte din terenul fostei fabrici de bere Ursus din Cluj, demolată în 2013 de grupul SABMiller.

Grupul francez Auchan, care deţine pe piaţa locală o reţea de peste 30 de hipermarketuri, a finalizat la Braşov o investiţie de 60 mil. euro într-un mall dezvoltat pe terenul fostei fabrici Tractorul. Mallul are 45.000 mp şi cuprinde o galerie comercială şi un hipermarket de 13.000 mp, al 33-lea al francezilor.

Grupul austriac S Immo, proprietarul centrului comercial Sun Plaza din sudul Bucureştului, intenţionează să extindă mallul în zona fostului magazin de mobilă Mobexpert, închis în vara anului 2012.

Grupul american Heitman, cu active în administrare de peste 30 de miliarde de dolari, a vândut dezvoltatorului imobiliar CTP din Cehia proiectul Mercury Logistics Park din apropierea Capitalei într-o tranzacţie de aproximativ 10 milioane de euro.

Grupul austriac Strabag, care în ultimii ani a devenit cel mai mare jucător din piaţa locală a construcţiilor, va construi primele două clădiri ale proiectului de birouri Oregon Park din nordul Capitalei, investiţie a grupului Portland Trust condus de britanicul Robert Neale.

Grupul austriac Immofinanz, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa imobiliară locală, şi-a dublat în primele nouă luni ale anului financiar profitul operaţional realizat în România, până la 18 milioane de euro, deşi din portofoliul de birouri au ieşit spaţii cu o suprafaţă închiriabilă de 19.000 de metri pătraţi, potrivit rapoartelor financiare ale Immofinanz.

Grupul francez Carrefour, cu afaceri la nivel local de peste un miliard de euro, a închiriat un spaţiu de 6.850 de metri pătraţi în cadrul clădirii de birouri Green Court Bucharest B în care îşi va muta cei aproximativ 500 de angajaţi ai sediului central din Bucureşti.

Stocul de malluri şi centre comerciale din România va ajunge anul acesta la trei milioane de metri pătraţi, iar în Bucureşti va fi depăşit pragul de un milion de metri pătraţi, potrivit unui studiu al firmei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.

Grupul israelian AFI Europe, controlat de omul de afaceri Lev Leviev, a realizat în 2014 pe piaţa locală un venit operaţional net de 37,3 milioane de euro, în creştere cu 20%, cea mai mare pondere în aceste rezultate având-o mallul AFI Palace Cotroceni din Bucureşti, care a adus 80% din câştig.

Compania de dezvoltare imobiliară Adama, deţinută de fondul austriac de investiţii Immofinanz, a început lucrările la un bloc cu zece etaje şi 77 de apartamente în cartierul Berceni din Bucureşti, investiţia în acest proiect, denumit Evocasa Serenia, fiind de trei milioane de euro.

Grupul Ţiriac Imobiliare, controlat de omul de afaceri Ion Ţiriac, a cumpărat participaţiile pe care compania spaniolă Riofisa le deţinea în două societăţi prin intermediul cărora urma să fie dezvoltate două centre comerciale în Braşov şi Timişoara, valoarea tranzacţiei fiind estimată la aproape 10 milioane de euro.

UniCredit Business Integrated Solutions (UBIS), divizia de servicii a grupului bancar UniCredit, a închiriat un spaţiu de 7.000 de metri pătraţi în cadrul clădirii United Business Center 5  pe care omul de afaceri Iulian Dascălu o construieşte la Iaşi, birouri în care peste trei ani ar urma să lucreze în jur de 700 de oameni.



APRILIE 2015

Grupul spaniol Hercesa dezvoltă o a treia fază în cadrul complexului Vivenda, care va cuprinde 120 de apartamente în două blocuri, în urma unei investiţii de 14 milioane de euro.

Dezvoltatorii şi companiile imobiliare au scos la vânzare peste 15.000 de apartamente şi vile noi situate în 250 de proiecte rezidenţiale din Capitală şi din ţară la târgul imobiliar naţional tIMOn.



MAI 2015

Fondul de investiţii cipriot Secure Property Development & Investment (SPDI), care deţine sediul Danone din Bucureşti, a anunţat că a cumpărat mai multe active în România şi în Bulgaria, pe care cheltuieşte 16,5 milioane de lire sterline (peste 23 de milioane de euro), potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei.

Cel mai mare mall dezvoltat în ultimii cinci ani în Capitală, Mega Mall, care a presupus o investiţie de 165 de milioane de euro, s-a deschis la mijlocul lunii mai şi mizează pe 50.000 - 60.000 de vizitatori zilnic. Centrul comercial a fost dezvoltat de NEPI.

Fondul de investiţii sud-african NEPI a investit 40 de milioane de euro în extinderea suprafeţei închiriabile a centrului comercial City Park Mall din Constanţa cu 21.000 de metri pătraţi. În noua aripă a mallului de la malul mării va fi construit un cinematograf cu 10 săli, o sală de sport, restaurant, dar şi magazine.

Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR), administrator judiciar pentru companii care s-au confruntat cu insolvenţa în ultimii ani, îşi mută sediul în luna iunie din Phoenicia Business Center, aflat în apropiere de Bulevardul Unirii din Capitală, în parcul de afaceri Green Court, aflat în zona Barbu Văcărescu.

Compania Băneasa Developments, prin intermediul căreia oamenii de afaceri Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte controlează zona comercială a proiectului Băneasa din nordul Capitalei, a încheiat anul 2014 cu un profit net de 55 mil. lei (12,7 mil. euro) şi afaceri, adică venituri din chirii, de 199 mil. lei (45 mil. euro), rezultând o marjă netă de câştig de aproape 28%, arată bilanţul depus la Finanţe.


IUNIE 2015

Gigantul american Oracle va închiria peste 20.000 de metri pătraţi în proiectul de birouri Oregon Park din nordul Capitalei, investiţie a grupului Portland Trust condus de britanicul Robert Neale, au declarat pentru ZF surse din piaţă.

Israelienii de la AFI Europe se pregătesc să facă o extensie de 1.000 de metri pătraţi în zona de entertainment a mallului AFI Cotroceni, precum şi alţi 7.000 de metri pătraţi pentru partea de magazine de fashion, dar şi parcare şi flux de trafic. Investiţia se ridică la 14-15 milioane de euro.
Sursa: www.zf.ro
www.arad-apartamente.ro