marți, 20 decembrie 2011

In 2012 intram in marea reabilitare termica a blocurilor


Declaratie mustind de optimism a ministrului Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea: Comisia Europeana permite realocarea de fonduri europene de la alte ministere catre programul de reabilitare termica a locuintelor, anul viitor, in mai, incepe in Romania marea reabilitare termica a blocurilor, vizand circa 250.000 de apartamente!
"Am lucrat si am probat necesitatea folosirii acestor fonduri europene redistribuite de la ministere care nu cheltuie banii europeni. In programul national de reabilitare termica pe care il derulam din 2009, am convins CE de utilitatea si necesitatea folosirii fondurilor europene pentru reabilitare termica, dar si de faptul ca suntem in stare sa cheltuim acesti bani. In momentul actual, suntem in procedurile prevazute de legislatia europeana prin care se vor aloca aproximativ 360 de milioane de euro din care vom putea reabilita aproximativ 250.000 de apartamente la nivel national incepand cel mai devreme in mai 2012", a afirmat la sfarsitul acestei saptamani Elena Udrea.
In luna mai ar trebui sa inceapa in Romania marea reabilitare termica a blocurilor, potrivit ministrului Elena Udrea care a mentionat ca, la nivel national, sunt sute de mii de cereri pentru anveloparea blocurilor.
"Undeva in mai ajung fondurile europene. Propunerea noastra este ca licitatiile sa se tina pana in luna mai, sa se termine, in asa fel incat in luna mai, cand fondurile europene ajung in Romania lucrarile de reabilitare sa porneasca si toate aceste apartamente sa se reabiliteze vara.
In patru luni, se poate si daca toata lumea e pregatita cu partea tehnica si juridica, cu contractele, atunci in luna mai, intram in marea reabilitare termica din Romania si speram ca foarte multi dintre cei care au depus cereri, sunt sute de mii la nivel national, sa fie multumiti. La nivelul Romaniei, circa trei milioane de apartamente asteapta sa fie reabilitate si orice sursa de finantare e binevenita", a precizat ministrul, potrivit Agerpres.
Liga Asociatiilor de Proprietari Habitat a gasit un... bloc de probleme ridicate de reabilitarea termica
Liga Asociatiilor de Proprietari Habitat a facut un inventar al problemelor ridicate de reabilitarea termica a blocurilor si o serie de propuneri inaintate autoritatilor.  Printre altele, a cerut: schimbarea radicala a schemelor de finantare a reabilitarii termice; proprietarii care investesc in masuri de eficienta energetica ar trebui sa beneficieze de deducere din impozitul pe venit pana la contravaloarea de 500 euro/an; TVA 0 pentru lucrarile de reabilitare si pentru materialele de constructii folosite la reabilitare.
Programele trebuie sa se adreseze tuturor tipurilor de locuinte, cere Habitat. "Programul a fost conceput gresit prin accentuarea rolului primariilor care sunt definite, in mod eronat, ca beneficiare ale reabilitarii termice, in detrimentul beneficarilor reali ai programului, adica proprietarii apartamentelor care sunt reabilitate (organizati sau nu in asociatii de proprietari)", a constatat Liga Asociatiilor de Proprietari.

miercuri, 9 noiembrie 2011

Cât mai costă hectarul de teren arabil în România

Preţurile terenurilor agricole din Câmpia Română sunt cele mai mici. La polul opus, România are cu ce se lăuda: terenuri agricole de calitate, care pot concura cu cele ale francezilor.
Interesul investitorilor în terenurile agricole din România nu a dispărut, deşi reprezentanţii agenţiilor imobiliare spun că anul acesta nu s-au mai parafat la fel de multe tranzacţii ca şi anul trecut.
„Avem săptămânal două-trei întâlniri cu potenţiali clienţi. Aceştia sunt în cautarea unor terenuri agricole cu suprafeţe de peste 3.000 de hectare şi cu un grad de comasare ridicat, însă nu cu toţi încheiem contracte”, a declarat pentru MONEY.ro, Florin Dumitrescu, chief operations officer în cadrul Grupului Mir din Timişoara, cu afaceri în turism, hoteluri şi restaurante, imobiliare, construcţii şi proiecte de energie verde, şi care a vândut în ultimii zece ani peste 200.000 de ha de terenuri.
Totuşi, în zona de vest a ţării se găsesc şi nuclee de 400-500 de ha, în jurul cărora terenurile se pot comasa, însă operaţiunea cere timp. Spre exemplu, pentru obţinerea unei suprafeţe de 3.000 de ha, perioada de comasare ce include pregătirea tutor documentelor în vederea realizării tranzacţiei, poate ajunge chiar şi până la 18 luni. Terenurile cu un grad de comasare de 75-80% sunt cele care se tranzacţionează cel mai des, în schimb, foarte greu se vând cele cu un grad de comasare de sub 50%. Spre exemplu, preţul pentru un ha porneşte de la 2.000 de euro, în cazul unui teren de 2.000 de ha şi cu un grad de comasare de 70%.
Vin, se interesează, pleacă şi revin
„Interesul din partea investitorilor este punctual, vin, se interesează, pleacă şi revin din nou. Cei mai mulţi sunt investitori din ţări precum Danemarca, Italia, Germania, dar au început să apară şi fondurile de investiţii”, a declarat Florin Dumitrescu, pentru MONEY.ro. În plus, mai spune acesta sunt şi entităţi care încearcă specula cu terenuri agricole, mai scumpe cu 20-30%. Cât despre o eventuală creştere a preţurilor, Dumitrescu nu vede posibil un astfel de trend pe viitor, tocmai datorită gradului redus de comasare a terenurilor.
Chiar dacă se pare că puhoaie de străini vin să cumpere terenurile agricole româneşti, din cauza preţurilor mai mici decât în ţările vestice, atât Dumitrescu, cât şi Mihăiţă Ion, patronul unei agenţii imobiliare din Hunedoara, spun că anul acesta numărul tranzacţiilor a fost mai redus decât în 2010. 
În judeţele Timiş, Arad, Bihor, trenurile agricole au un preţ mediu de 2.500 de euro, la  prima mână, iar pentru suprafeţele mai mari de 1.000 de hectare, preţul poate ajunge şi la 3.000 de euro. La speculanţi, preţul creşte cu 500-600 de euro per ha şi sare de 3.300 – 3.500 de euro, mai spune patronul hunedorean.
În judeţul Brăila ofertele sunt  de 2.200 – 2.700 euro/ha, în funcţie de gradul de comasare, iar cele mai mici preţuri se găsesc în zona de sud a ţării – Câmpia Română,  unde preţurile sunt de 1.000 – 1.7000 euro/ha. În plus, speculanţii cumpără titluri de la ţărani cu 1.300 – 1.400 euro/ha şi le vând apoi chiar şi cu 2.200 – 2.300 euro/ha.
Dar sunt și terenuri chiar foarte scumpe, de 5.000 de euro/ha. Asta în zona Sânicolau, judeţul Timiş, unde o parte din terenuri, datorită calităţii lor, întră în categoria de lux şi sunt comparabile cu cele ale francezilor.
Exemple de oferte disponibile în piaţă
  • Judeţul Hunedoara - teren de 2.400 ha. Preţ: 2.500 de euro/ha, negociabil.
  • Judeţul Caraş-Severin - teren de 3.000 ha. Preţ: 1.600 euro/ha.
  • Judeţul Timiş - teren de 1.800 ha,  grad de comasare 85%. Preţ: 4.200 euro/ha.
  • Judeţul Arad - teren de 700 ha, grad de comasare 95%. Preţ: 2.900 euro/ha.
  • Judeţul Călăraşi - teren de 1.500 ha, grad de comasare 95%. Preţ: 2.200 euro/ha.
  • Judeţul Bihor - teren de 2.500 ha, semicolinar, grad de comasare 90%. Preţ: 2.700 euro/ha.
  • Judeţul Constanţa - teren de 1.900 ha,  grad de comasare 40%. Preţ: 2.100 euro/ha.
  • Judeţul Brăila - teren 2.000 ha, grad de comasare 85%. Preţ: 2.600 euro/ha.
Sursa: Money.ro

Operatorii logistici doresc în continuare să investească. Vor avea piaţă ?


Principalii jucători de pe piaţa de logistică au demarat noi campanii de investiţii şi de extindere a spaţiului de depozitare. În joc sunt milioane de euro "pariate" pe creşterea economică.
Piaţa transporturilor şi a operatorilor logistici anunţă o dezgheţare a retailului şi implicit revenirea pe un trend ascendent a economiei. Mai mult, această revenire a pieţei de logistică şi transporturi are loc în condiţiile în care la nivel european se discută deja de un nou val al crizei.
"Operatorii logistici sau transportatorii care au câştigat noi conturi de client ţi-au dezvoltat şi capacităţile de depozitare şi transport. Scad însă operaţiunile de transport grupate pe reţelele de retail unde se dezvoltă platformele logistice şi se transferă marfa în regim de cross-docking", a spus Adriana Pălăşan, Managing Partner, Supply Chain Management Center şi membru în consiliul director al Asociaţiei Române de Logistică. Ea a subliniat că de asemenea se observă şi o tendinţă în ceea ce priveşte investiţiile în sisteme in­formatice performante de gestiune şi control al activităţii de depozitare şi transport.
Potrivit ARILOG, un serviciu care se va dezvolta puternic este cel de curierat, firmele din domeniu înregistrând o creştere a volumelor de marfă.
Warehouses De Pauw (WDP), cel mai mare dezvoltator de proprietate semi-industrială din Belgia, are în plan dezvoltarea a zece parcuri industriale cu o suprafaţă toală de 2 mil. de metri pătraţi în zone strategice în Ploieşti, Bucureşti, Piteşti, Constanţa şi Braşov, în apropierea autostrăzilor A1, A2 şi A3.
Printre proiectele deja demarate se numără Parcul Industrial Oarja, primele două clădiri de aproximativ 14.000 mp urmând să fie livrate la finele acestui an către companii din industria auto - HP Pelser Pimsa şi Roechling Automotive.
KLG Europe are în plan în continuare extinderea spaţiului logistic de lângă Capitală, valoarea investiţiei fiind în continuare de 5 milioane de euro. În prezent s-a demarat deja faza premergătoare de proiectare şi obţinere de autorizaţii.
"Volumele distribuite de KLG raportate la anul trecut au înregistrat o uşoară creştere. Putem vorbi însă de un "feeling" de precauţie în ceea ce priveşte o estimare pentru sfârşitul anului şi începutul anului viitor, sentiment ce provine din analizele făcute împreună cu clienţii noştri, în care aceştia şi-au mani­fes­tat prudenţa în estimările cu privire la perioa­da următoare", a spus Dragoş Gele­ţu, managing director al KLG Ro­mânia.
Geleţu a subliniat că în anul în curs compania nu a pierdut niciun client, ci a câştigat atât clienţi noi, cât şi proiecte noi de la clienţii existenţi.
"A crescut numărul de comenzi, însă a scăzut cantitatea medie comandată, este o tendinţă normală pe care am prevăzut-o. În condiţiile actuale de piaţă toată lumea fuge de stocuri şi de aceea comandă mai des şi în cantităţi mai mici. Noi vrem să fim aproape de aceste cerinţe şi am investit în infrastructura internă a KLG astfel încât să putem livra mai repede. Atunci când o firmă are stocuri reduse livrarea la timp a mărfii are o importanţă foarte mare", a subliniat Geleţu.
Potrivit şefului KLG din ce în ce mai multe firme aleg să renunţe la flotele pro­prii, la costurile fixe generate de acestea în condiţiile în care volumele distribuite au scăzut şi caută o reţea de distribuţie în sistem de grupaj.
Pentru anul acesta KLG estimează o creş­tere a cifrei de afaceri de aproximativ 30%, la un nivel de 20-21 mil. euro.
Christophe de Korver, directorul general al GEFCO România, estimează o dezvoltare rapidă în perioada următoare a pieţei de logistică şi are în plan des­chiderea de noi depozite atât în zona Capitalei, unde să aibă acces şi pe calea ferată, cât şi la Cluj.
"Vom folosi acelaşi sistem în ceea ce priveşte extinderea de la Cluj şi din Bucureşti. Vom construi noi numai în cazul în care nu vom avea nicio soluţie din partea dezvoltatorilor. Spre exemplu, suntem în parteneriat cu dezvoltatorul PointPark. Momentan au puţine depozite, dar au multe posibilităţi de extindere deoarece au multe terenuri. Momentan discutăm cu ei cu ce viteză putem construi un depozit de 5.000 - 10.000 mp pentru a îndeplini un proiect", a spus de Korver. Gefco este o divizie a concernului PSA Peugeot Citroën care operează trei depozite logistice, la Arad, Bucureşti şi Curtici, unde are o plat­for­mă destinată activităţii logistice auto.
Deschiderea unui nou depozit logistic poate dura între şase- şi opt luni în cazul în care dezvoltatorul are deja autorizaţiile pentru construire, dar poate dura şi un an în cazul în care acestea nu sunt gata, potrivit şefului Gefco.
"Singurul proiect în care ar trebui să investească Gefco ar fi un spaţiu destinat automobilelor. Nimeni nu vrea să in­vestească în aşa ceva acum. Dar pentru depozite întotdeauna există dezvoltatori", a spus Christophe de Korver, care pe piaţa locală are semnate contracte şi cu mărci precum Automobile Dacia, dar şi impor­tatorii mărcilor Peugeot şi Citroën.
Gefco România şi-a extins platforma logistică în parcul industrial Prologis de la km 23 pe autostrada A1 Bucureşti-Piteşti, la un total de 4.500 mp, care se adaugă celui de 1.100 mp de la Arad.
"Ne trebuie un spaţiu mai mare pentru a ne dezvolta mai mult pe piaţa internă pentru a fi la fel de competitivi precum concurenţii noştri. Vedem o creştere a pieţei de logistică în România deoarece economia se va dezvolta în continuare", a spus de Korver.
Printre clienţii cu care are semnate contracte Gefco se numără producătorul de scutere Piaggio, Peugeot, Citroën, Kawasaki, Fujitsu, Nissan, Nindendo, Delphi, Snyo, Yamaha şi Nespresso.
În ceea ce priveşte evoluţia bu­sinessului Gefco, şeful companiei vede o creştere de 20% anul acesta faţă de anul trecut la aproximativ 40 mil. euro. Anul trecut Gefco a înregistrat o cifră de afaceri de 32,9 mil. euro, în creştere cu 44% faţă de 2009.


miercuri, 19 octombrie 2011

Mall-ul Galleria a fost deschis la Arad, in urma unei investitii de 70 milioane de euro


Galleria Arad, un mall dezvoltat de GTC Romania, o subsidiara a Globe Trade Center SA, a fost inaugurat joi, investitia fiind de 70 milioane euro, iar gradul de ocupare este de 99 la suta.
Galleria Arad gazduieste 100 de magazine, avand o suprafata neta inchiriata de 35.000 metri patrati. In cadrul centrului comercial au fost create 1.300 de locuri de munca, transmite corespondentul NewsIn.
Investitia a fost finantata de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si de catre Raiffeisen Bank.
In noul centru comercial al Aradului functioneaza hipermarket-ul Cora, un cinematograf multiplex, operat de Cinema City, lideri ai industriei de retail, precum grupul Inditex, cu brandurile sale Zara, Bershka, Stradivarius si Pull&Bear, grupul Peeraj, cu brandurile sale, Mango, Oviesse, Piazza Italia, Bero Moda si Jack&Jones, operator polonez de cluburi de fitness, Pure Fitness, promotorul de origine franceza al comertului cu echipamente sportive Go Sport, care si-a deschis la Arad primul magazin din Romania.
„Examenul acestei investitii va fi in lunile geroase de iarna, cand oamenii vor fi fara bani dupa sarbatori, vor avea de platit facturile de caldura si atunci vom vedea daca mai vine cineva la mall. Dupa parerea mea, Aradul are un potential economic ridicat, astfel incat pot sa se dezvolte aici doua centre comerciale. De asemenea, am incredere ca Romania se va ridica la nivelul la care a fost odata din punct de vedere economic”, a spus Shimon Galon, CEO al GTC Romania.
De asemenea, la Galleria Arad vor functiona birourile locale ale Primariei Arad si Prefecturii Judetului Arad, pentru Departamentele de Evidenta a Populatiei, Serviciile Pasapoarte, Permise Auto si Inmatriculari Auto.
Galleria Arad beneficiaza de 1.000 de locuri de parcare subterana, oferite gratuit.
Conceptul arhitectural al Galleriei Arad a fost creat de biroul de arhitectura Moshe Tzur, constructia proiectului a fost finalizata de antreprenorul general Danya Cerbus din Israel, iar managementul de proiect in timpul construirii a fost asigurat de IBT Rom Construc

Autostrada Arad - Timişoara va lega România de Europa Occidentală, iar porţiunea din vest a Coridorului IV pan european va face legătura între Sibiu - Lugoj - Timişoara - Arad - Nădlac, spre Ungaria.


Autostrada Timişoara - Arad costă aproximativ 200 milioane de euro, bani asiguraţi în cea mai mare parte de Banca Europeană de Investiţii, cu o participare a Guvernului României în valoare de 70 de milioane de euro. Autostrada, care include şi o porţiune de centură pentru municipiul Arad, are în total 32 de kilometri, şi urmează să facă legătura cu Ungaria, după ce va fi gata şi porţiunea dintre Arad şi Nădlac.
Cei 32 de kilometri ai porţiunii de autostradă dintre Timişoara şi Arad fac parte din Coridorul IV paneuropean, care va face legătura dintre graniţa cu Ungaria, de la Nădlac, şi Constanţa.
Conexiunea autostrăzii Arad - Nădlac cu autostrada Mako - Szeged se va face pe linia frontierei comune, în zona localitatii Csanádpalota. Lucrările la Arad - Nădlac vor fi deschise în această vară, iar durata lor de finalizare este de 36 de luni.